Pe 16 iunie 2017, s-a desfășurat cea de-a XX-a ediție a Simpozionului Internațional „Eminescu: carte - cultură - ci­vilizație”, în cadrul căreia a fost lansat și cel de-al nouăspre­zecelea număr al revistei Studii eminescologice. Etudes sur Eminescu. Eminescu Studies. Eminescu Studien. publicație anuală a Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu” din Boto­șani, dar care funcționează și ca volum de conferință, întrucît, în toate cele nouăsprezece numere tipărite, sunt cuprinse cu deosebire textele celor mai bune comunicări susținute la edițiile anuale ale Simpozionului.

Atît manifestarea științifică, cît și volumele seriei Studii eminescologice. Etudes sur Eminescu. Eminescu Studies. Eminescu Studien constituie, pentru cei care au răbdarea să le parcurgă, un segment de eminescologie, cu trăsături dis­tincte, de o importanță certă în arealul studiilor despre viața și opera eminesciană (ca să utilizăm cea mai succintă defi­niție dată eminescologiei\ precum și în domeniul studiilor literare, considerate în ansamblul lor.

Unul dintre motive este acela că Simpozionul (mai întîi, Național) Internațional ,, Eminescu: carte - cultură - civi­lizație ” reprezintă una dintre puținele manifestări științifice de rang academic consacrate poetului național, avînd o periodicitate anuală, desfășurată, fără întrerupere, timp de douăzeci de ani, o manifestare deschisă mai multor categorii de participant, atît din țară, cît și din străinătate, în care se regăsesc profesori universitari și cercetători, bibliotecari și bibliofili, studenți aflați la studii doctorale sau masterale (mai rar studenți de la licență), profesori din învățămîntul preuniversitar cu studii și cercetări specifice, traducători (din țară și din afara ei), documentariști, istorici și colecționari (specialiști) în domeniul numismaticii, al filateliei etc.

Al doilea motiv important al evocării acestui capitol de eminescologie, care s-a scris de-a lungul celor douăzeci de ediții ale Simpozionului Internațional „Eminescu: carte - cultură - civilizație”, îl constituie cele nouăsprezece volume de lucrări ale manifestării (cu volumul curent, douăzeci), cunoscute sub numele de Studii eminescologice. Etudes sur Eminescu. Eminescu Studies. Eminescu Studien, volume accesibile atît în formă printată, cît și online, postate pe site-ul Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu” din Botoșani și pe site-ul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași. După opinia noastră, publicația Studii eminescologice. Etudes sur Eminescu. Eminescu Studies. Eminescu Studien reprezintă una, foarte posibil, chiar singura revistă de eminescologie din țară, dacă facem abstracție de revista studențească de profil („Studii eminesciene”), apărută anual, la Iași, în care sunt tipărite lucrările participanților, de obicei studenți, la Colocviul Național Studențesc „Mihai Eminescu” de la Iași.

Toate cele douăzeci de volume ale revistei (apărute de obicei cu ISSN, ca orice publicație științifică serială, și doar în cîțiva ani, cu ISBN, ca volum de conferință) au fost pu­blicate de Editura „Atlas-Clusium” (actualmente „Clusium”) din Cluj-Napoca, în cele mai bune condiții tipografice, sub redacția celui mai pasionat și exigent redactor de carte pe care și l-ar putea dori cineva, în persoana Corinei Mărginea- nu-Tașcu. Așezate unul lîngă celălalt, volumele seriei Studii eminescologice. Etudes sur Eminescu. Eminescu Studies. Eminescu Studien afișează cu eleganță o ținută occidentală, pe placul bibliofililor și al cititorilor deopotrivă. Profilul publicației este cel creat de calitatea și diversitatea metodelor și perspectivelor științifice aplicate operei eminesciene de-a lungul celor douăzeci de ani de desfășurare a Simpozionului Internațional „Eminescu: carte - cultură - civilizație”, care pot fi identificate în lucrările publicate de diverși cercetători de top (seniori sau juniori) din România (loan Constanti- nescu, Viorica S. Constantinescu, Rodica Marian, Iulian Costache, Chris Tănăsescu, Antonio Patraș, Loredana Cuzmici, Doris Mironescu, Lucia Cifor, Livia Iacob ș.a.) ori din afara țării (Gisele Vanhese, Henning Krauss, Maria Șleahtițchi ș.a.). Lucrările apărute de-a lungul celor douăzeci de ani ar putea constitui un domeniu de cercetare de sine stătător pentru oricine ar fi interesat de mutațiile survenite în cîmpul studiilor literare din arealul cercetării academice românești, în care eminescologia și-a cucerit, de peste un secol, un perimetru distinct.

Revista își datorează apariția consecventă unei echipe de coordonatori perseverenți (cînd nu și entuziaști), din care nu au lipsit niciodată întemeietorii Simpozionului și co-fondatorii publicației (azi, seria) Studii eminescologice. Etudes sur Emines cu. Emines cu Studies. Emines cu Studien, respectiv Cornelia Viziteu, directorul Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu” din Botoșani, și profesorul universitar dr. loan Constantinescu, șeful Catedrei de Literatură Com­parată și Estetică (azi, Catedra de Literatură Comparată), urmat, după prematura dispariție a acestuia, în 2002, de profesor univ. dr. Viorica S. Constantinescu (de la aceeași catedră). Primilor coordonatori li s-au alăturat (din 2005) prof. univ. dr. Lucia Cifor, iar din 2015, lect. univ. dr. Livia Iacob (ultimii doi fiind de asemenea cadre didactice la actu­ala Catedră de Literatură Comparată a Facultății de Litere de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași). Dacă susținerea financiară a manifestării științifice și a revistei aferente se datorează eforturilor permanente ale Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu”, în principal directorului ei, prof. Cornelia Viziteu, precum și echipei de bibliotecari din insti­tuție, de coordonarea științifică a revistei Studii eminescologice s-au ocupat în mod constant echipa de universitari deja pomeniți: loan Constantinescu, Viorica S. Constantinecu, Lucia Cifor, Livia Iacob. 

Lucrările Simpozionului Internațional „Eminescu: carte - cultură - civilizație” s-au desfășurat, în fiecare an, în luna iunie (la o dată apropiată de data morții poetului, 15 iunie), la Botoșani, în incinta Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu”, instituție care asigură, după cum am mai spus, logistica și susținerea financiară a manifestării, coordonarea științifică a acesteia fiind posibilă, în mod permanent, de implicarea a două sau trei persoane, cadre didactice ale Catedrei de Literatură Comparată a Facultății de Litere de la Iași.

Preparativele pentru demararea Simpozionului (mai întîi) Național „Eminescu: Carte - Cultură - Civilizație” pot fi identificate la sfîrșitul anului 1997, cînd, la Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” din Botoșani, se inaugura Fondul documentar „Mihai Eminescu”, donația Ion C. Rogojanu, care cuprinde cea mai amplă colecție de ediții Eminescu, volume de exegeză eminesciană, documente românești și străine etc., și al cărei inventar poate fi urmărit și în cataloagele (mai multe) deja tipărite și postate pe site-ul bibliotecii. în vederea valorificării acestui fond documentar, directorul bibliotecii (de atunci și de acum), prof. Cornelia Viziteu, a demarat un Protocol de colaborare între instituția pe care o conducea și Catedra de Literatură Comparată și Estetică (astăzi, Catedra de Literatură Comparată) de la Facultatea de Litere a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, condusă pe atunci de regretatul profesor universitar loan Constantinescu, cunoscut eminescolog și comparatist ieșean. Unul dintre obiectivele Acordului de colaborare dintre cele două părți a fost realizarea unui Laborator de Cercetare Eminescologică, precum și desfășurarea, anuală, a Simpo­zionului Național (ulterior) Internațional „Eminescu: Carte - Cultură - Civilizație”, la care erau invitați să participe eminescologi consacrați, dar și cercetători tineri (doctoranzi, masteranzi, profesori din învățămîntul preuniversitar). Un alt obiectiv al acestui protocol de colaborare l-a constituit publicarea volumului de Studii eminescologice. Etudes sur Eminescu. Eminescu Studies. Eminescu Studien, care să conțină cele mai bune lucrări susținute la edițiile anuale, dar și alte cercetări sau rezultate notabile ale eminescologiei recente.

în anii 1997-2017, în care s-au desfășurat cele douăzeci de ediții, Simpozionul Inter/Național „Eminescu: Carte - Cultură - Civilizație” a avut statutul unei manifestări științifice naționale, pentru ca, din anul 2011, pe afișul și în programul Simpozionului să apară adjectivul internațional asociat manifestării. Statutul de simpozion național, avut pînă în 2011, nu a împiedicat participarea la lucrările Simpozionului a unor cercetători, profesori sau doctoranzi din afara granițelor țării. în marea lor majoritate, aceștia veneau fie din Republica Moldova, din Bucovina de Nord (Cernăuți, actualmente în Ucraina), dar și din Germania, Chile (în 2011) și, mai aproape de momentul prezent, din Italia.

De la un an la altul, lucrările participanților la Simpo­zionul Internațional „Eminescu: Carte - Cultură - Civilizație”, precum și contribuțiile științifice tipărite în publicația Studii eminescologice. Etudes sur Eminescu. Eminescu Studies. Eminescu Studien s-au îmbogățit și diversificat, ca urmare a eforturilor instituțiilor organizatoare de a invita deopotrivă specialiști de certă reputație profe­sională, profesori, cercetători, dar și specialiști în formare, precum doctoranzii sau studenții masteranzi din marile centre universitare din țară (Iași, București, Cluj-Napoca, dar și din universitățile din Alba-Iulia, Bacău), precum și a unor profesori și cercetători de la universități din afara țării (Universitatea din Augsburg - Germania, Universitatea din Calabria - Italia, dar și de la universitățile din Chișinău și Bălți - Republica Moldova, ori din Cernăuți - Ucraina), a unor specialiști din Institutele de cercetare ale Academiei Române (Institutul de Filologie Română „Al. Philippide” de la Iași, Institutul „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca), din marile biblioteci ale țării, precum și a unor studenți străini, bursieri ai statului român (din Santiago de Chile, Republica Chile), ori a unor bibliotecari, traducători și diverse alte categorii de specialiști în cercetarea operei lui Eminescu (istorici, documentariști, istorici ai artei din Iași, București ș.a.).

Misiunea Simpozionului Eminescu a fost aceea de a asigura cele mai bune condiții pentru dezvoltarea acestei consistente și complexe arii de cercetare din studiile literare românești - eminescologia, iar pe de altă parte, de a contribui la profesionalizarea tinerilor aspiranți la statutul de emi- nescologi, fie ei studenți masteranzi ori doctoranzi sau traducători. Astăzi, se cuvin subliniate eforturile pe care le-a făcut neîncetat fondatorul seriei Studii eminescologice / Etudes sur Eminescu / Eminescu Studies / Eminescu Studien (Editura Clusium, Cluj-Napoca, ISSN 1454-9115), regretatul profesor universitar loan Constantinescu, cunoscut compara­tist și eminescolog, de al cărui nume se leagă și constituirea, în anul 1997, a Catedrei de Literatură Comparată în cadrul Facultății de Litere de la Iași. încrederea lui în generațiile de tineri cercertători ai operei și biografiei eminesciene a făcut posibilă dezvoltarea ramificată, pe diferite arii de compe­tență, a domeniului.

Cele douăzeci de volume ale publicației Studii eminescologice / Etudes sur Eminescu / Eminescu Studies / Eminescu Studien cuprind studii și articole de eminescologie, grupate, începînd din anul 2002, pe secțiuni ale căror denumiri variază, de la un an la altul, în funcție de tematica lucrărilor. Secțiunile în care sunt grupate materialele publicate ilustrează principalele direcții din eminescologie, un domeniu al studiilor literare poate că cel mai deschis înnoirilor epistemice din spațiul cultural românesc. Alături de secțiunile consacrate (literatură comparată, poetică și stilistică, istorie literară, recenzii și note, bibliografie Eminescu). s-au adăugat, cu timpul, alte secțiuni ilustrînd noutățile în materie de viziune și metodă din sfera studiilor literare, precum: studiile culturale (comparate), hermeneu­tică, lexicologie, poetică comparată, poetica traducerii ș.a. Considerate din unghi epistemologic, lucrările și articolele care figurează aici ilustrează domeniile devenite tradiționale ale exegezei eminesciene, precum sunt cele de literatură comparată: loan Constantinescu (Eminescu. Natură și poe­zie). Leonida Maniu, Henning Krauss (Cîteva considerații asupra poeziei patriotice de tinerețe a lui Eminescu: „ Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie ” în context european). Gisele Vanhese (La Chevauchee fantastique chez Mihai Eminescu et Aloysius Bertrand). Viorica S. Constantinescu (..Le cygne est un signe”). Ana-Maria Ștefan (Ecouri gotice în „Strigoii”). George Popa, Alina Pistol, Puiu Ioniță (Iubire misogină la Eminescu și Baudelaire). Andreas Rados (însemnări referitoare la receptarea lui Eminescu în Grecia), Roxana Patraș, Elena Isai; prozodie: Traian Diaconescu („In van căta-veți”. Ritmuri lirice antice și stropha logaedică, „Mitologicale”. Hexametrul antic în configurații eminesciene). Adrian Voica, Adrian Crupa; poetică și stilistică: loan Milică (Mozaic și basorelief în publicistica lui Eminescu). Sebastian Drăgulănescu (Strategii și „stratageme” în „Contra-pagină”). Livia Cotorcea, Livia Iacob (Eminescu - literaritatea publicisticii) ș.a.; Andreea Agachi (Statutulpersonajului în nuvela „SărmanulDionis”)'. istorie literară și culturală: Iulian Costache (Reinventând lectura scriitorilor supracanonici). Antonio Patraș (Un lector infidel al lui Eminescu: Eugen Lovinescu). Doris Mironescu, Andreea Grinea, Constantin Cubleșan, Loredana Opăriuc, Theodor Codreanu, George Ene (Eminescu și lumea politică românească în proverbe). Sorin Mocanu ș.a.

Aproape în egală măsură sunt prezente unele domenii relativ noi în spațiul eminescologiei, precum hermeneutica literară: Lucia Cifor (Eminescologia dintr-o perspectivă hermeneutică actualizată, idem, Eminescu între Kulturkampf și Methodenstreit). Rodica Marian (Mise en abyme în „Mortua est”). Mihaela Cemăuți-Gorodețchi (Paradigma legării în poezia eminesciană) ș.a.; studiile culturale: Florin Dorcu (Magia evocatoare la Eminescu). Alina Pistol (Receptarea lui Eminescu pe Internet) ș.a.; poetica com­parată: Chris Tănăsescu (Note despre vizionarismul poetic al lui Eminescu, I-II); poetica elementelor: Lucia Cifor (De la poetica elementelor la hermeneutica ființei).

Se cuvine menționată și secțiunea numită Bibliografia Eminescu. redactată cu profesionalism și devotament de mai mulți specialiști în biblioteconomie, angajați ai Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași. Astfel, începînd cu cel de-al treilea număr (apărut în 2003), secțiu­nea finală a revistei Studii eminescologice conține un capitol distinct, consacrat Bibliografiei Eminescu. redactată de Aurelia Stoica (în 2003), apoi de Mariana Nestor (din 2002 pînă în 2009) și Camelia Stumbea (care are și cea mai longevivă contribuție, din 2003 pînă în 2017), în colaborare cu Ingrid Bîrleanu (2010), Irina Porumbaru (2011-2013, 2017), precum și cu Elena Bondor (2013-2017) și Nicoleta Zberea (2015). Titlurile acestei secțiuni a revistei au fost: Bibliografie. între anii 2003 și 2007; Bibliografie „ Mihai Eminescu”. în intervalul 2007-2009 și Mihai Eminescu: Bibliografie selectivă între anii 2010 și 2017 (toate titlurile sînt urmate de indicația privind anul din care s-au colectat datele).

Nu doar titlurile și numele autorilor secțiunii de Bibliografie s-au schimbat, ci și viziunea și parametrii do­cumentării și ai clasificărilor datelor bibliografice. Astfel, dacă la început Bibliografia era alcătuită pe criterii strict alfabetice, edițiile operei eminesciene fiind așezate, conform inițialei numelui poetului, în rînd cu contribuțiile de emi- nescologie (cărți, mai ales, în primele numere, apoi și studii, articole etc.), mai tîrziu, edițiile operei eminesciene au fost separate, formînd o subsecțiune distinctă, urmată de restul informațiilor aferente domeniului eminescologie. Mai mult, în numerele din urmă ale revistei Studii eminescologice. cam de cînd titlul rubricii devine Mihai Eminescu: Bibliografie selectivă, informațiile bibliografice se remarcă printr-o îmbogățire, rezultat al extinderii bazinului de culegere a datelor (sînt introduse și date privind eminescologia din afara hotarelor țării) și o rafinare a descrierii lor (o dezvoltare calitativă), incluzînd explicații lămuritoare ori chiar excerpte din textele materialelor incluse în Bibliografie.

Bibliografiile Eminescu publicate în cele cincisprezece numere ale revistei (apar cu începere de la al treilea număr al Studiilor) reprezintă o veritabilă bază de date pentru cercetă­torii din domeniul eminescologiei și al studiilor literare în general, în special pentru cei interesați de ceea ce am putea numi eminescologia ultimelor două decenii, cuprinzînd listele aproape exhaustive ale contribuțiilor de eminescologie publicate în anul anterior anului de apariție a revistei, în presa cultural-literară și în cea universitară, în țară și (mai tîrziu) în străinătate, de la edițiile noi ale operei lui Eminescu pînă la cărțile și articolele de specialitate. Grație colaborării bune dintre cele trei instituții implicate (Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” din Botoșani, Facultatea de Litere din Iași și B.C.U. Iași), toate numerele revistei (sau volumele seriei) Studii eminescologice sînt postate pe Internet, atît pe site-ul Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu” din Botoșani, cît și pe site-ul Bibliotecii Centrale Universitare din Iași, facilitînd accesul la informațiile privitoare la ce s-a scris despre Eminescu (despre poet, ca și despre opera sa) sau cum a mai fost editată opera sa (ori anumite domenii ale acesteia), în fiecare din ultimii cincisprezece ani de cînd secțiunea Bibliografia Eminescu apare în revistă.

Situată în categoria publicațiilor universitare, revista Studii eminescologice / Etudes sur Eminescu / Eminescu Studies / Eminescu Studien se impune printr-un număr important de realizări științifice, heterogene sub aspect tematic și valoric, însă implicînd o multitudine de unghiuri epistemologice, aflate în directă corelație cu înnoirea limbajului exegetic.